Sprijiniți planul german de pace ! – Comitetul pentru pace

Cetățeni se mobilizează la nivel internațional cu Schiller Institute și International Peace Coalition/ Humanity for Peace pentru a face ca responsabilii politici să se poziționeze privind această propunere. Propunerea nu a fost elaborată de Schiller Institute, ci publicată în presă de niște personalități cunoscute germane. Acest text, deși unele expresii ar putea fi schimbate, este mai ales interesant pentru că reflectă o schimbare majoră în Germania în zona celor moderați. Vă invităm să participați la efort. Mail: alexandra.bellea@gmail.com

Propunerea a fost făcută în august 2023 de :Peter Brandt, istoric și fiul fostului cancelar Willy Brandt, Hajo Funke, profesor de științe politice la Freie Universität Berlin, Harald Kujat, fost șef al Statului Major al Bundeswehr (2000-2002) și fost președinte al Comitetului Militar al NATO (2002-2005), Horst Teltschik, fost diplomat de rang înalt care a lucrat în cancelaria lui Helmut Kohl în momentul căderii Cortinei de Fier care a devenit ulterior președinte al Conferinței de Securitate de la München.

***

Apărarea legitimă și urmărirea unei păci juste și durabile nu sunt contradictorii.

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei din 24 februarie 2022, Ucraina duce un război legitim de apărare, în care sunt în joc supraviețuirea sa ca stat, independența sa națională și securitatea sa. Această afirmație este adevărată indiferent de situația democratică și la nivel de stat de drept, de realitatea constituțională și, de asemenea, indiferent de antecedentele mult mai complicate ale războiului și de fundalul politic global la fel de complicat.

Cu toate acestea, legitimitatea autoapărării armate pe baza articolului 51 din Carta ONU nu scutește guvernul de la Kiev și statele care îl sprijină de obligația – nu în ultimul rând față de propriul popor – de a se lăsa ghidați de rațiune, de a nu se deda sporirii violenței și a distrugerii și de a promova politic eforturile pentru obținerea unei păci juste și durabile. Chiar și în timpul războiului – și mai ales în timpul acestuia – eforturile constante de a ajunge la o soluție diplomatică nu trebuie să se scadă.

Acest lucru se aplică la fel de bine și statelor implicate indirect, inclusiv Republicii Federale Germania, care este constrânsă în mod special de imperativul de pace din Constituția sa. Mai mult, la 2 martie 2022, la câteva zile după începerea atacului rusesc, guvernul federal german a fost de acord cu o rezoluție (1) prezentată de Ucraina și adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin care se cerea o „soluționare pașnică a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina prin dialog politic, negocieri, mediere și alte mijloace pașnice”. La 23 februarie 2023, o altă rezoluție a ONU (2) a solicitat statelor membre și organizațiilor internaționale să „își dubleze sprijinul pentru eforturile diplomatice în vederea obținerii unei păci extinse, juste și durabile în Ucraina”. Acest angajament se aplică, de asemenea, guvernului ucrainean, care continuă să respingă negocierile cu Rusia.(3)

Până acum, Ucraina a rezistat războiului de agresiune rusesc datorită sprijinului occidental amplu. Cu toate acestea, deciziile privind cheltuielile necesare pentru ca războiul să continue împotriva rațiunii și în ciuda caracterului irealizabil al obiectivelor politice, nu trebuie să fie lăsate doar în sarcina guvernului ucrainean. Intensificarea constantă a războiului a dus deja la un număr mare de victime ucrainene, atât militare, cât și civile, precum și la distrugerea substanțială a infrastructurii. Cu cât războiul va continua mai mult, cu atât numărul victimelor și distrugerile din Ucraina vor crește și cu atât va fi mai dificil să se ajungă la o pace negociată, justă și durabilă, care să asigure și securitatea statelor care sprijină Ucraina. Există deja potențialul unei noi escalade prin ofensivele previzibile ale forțelor rusești, în bătălia pentru Odesa și prin conflictul care a izbucnit din nou în jurul exporturilor de cereale ucrainene.

Începând cu 4 iunie 2023 forțele ucrainene au încercat să străpungă pozițiile defensive rusești foarte bine dispuse și să rupă podul terestru dintre Rusia și Crimeea pentru a izola forțele rusești de centrul logistic din Crimeea. Forțele ucrainene pierd un număr mare de soldați și echipament (occidental) în lupte, fără a obține până acum vreun succes de amploare.

În cazul în care contraofensiva eșuează, este de așteptat ca Ucraina să ceară ca soldați occidentali să urmeze după armele occidentale, deoarece nici măcar livrările de arme occidentale planificate nu pot compensa pierderile enorme de personal militar ucrainean. Rusia, pe de altă parte, nu a desfășurat încă marea masă a trupelor sale active de luptă. Prin urmare, se poate presupune că, după noi pierderi ucrainene în contraofensivă, Rusia va trece la securizarea teritoriilor anexate pentru a atinge astfel obiectivul „operațiunii militare speciale ».

Niciuna dintre părți nu poate câștiga războiul

Este clar de ceva timp că nici Rusia, nici Ucraina nu pot câștiga acest război, deoarece niciuna dintre ele nu va atinge obiectivele politice pentru care luptă. Ucraina nu poate învinge Rusia din punct de vedere militar, chiar și cu sprijinul occidental sub formă de arme și muniții și de instruire a soldaților ucraineni. Nici măcar livrarea de „arme miraculoase” (4) , cerută de nespecialiști în repetate rânduri, nu va fi acel „game changer”” sperat, care ar putea schimba situația strategică în favoarea Ucrainei. În același timp, însă, crește riscul unei intensificări și mai mari, care să ducă la un conflict militar între NATO și Rusia și la pericolul real al unui război nuclear limitat la continentul european, deși SUA și Rusia doresc să îl evite (5).

Această situație trebuie evitată. Este în interesul Ucrainei să încerce să obțină o încetare a focului cât mai curând posibil, ceea ce ar deschide ușa pentru negocieri de pace. Este în egală măsură în interesul statelor europene care susțin necondiționat Ucraina, dar nu au o strategie vizibilă. Iar din cauza uzurii tot mai mari a forțelor armate ucrainene, crește riscul ca războiul din Ucraina să se transforme într-un război european pentru Ucraina.

Ucraina sporește acest risc prin lansarea unui număr tot mai mare de atacuri împotriva infrastructurii strategice a Rusiei cu sprijinul Occidentului, cum ar fi cel împotriva bazei de importanță strategică nucleară Engels de lângă Saratov din 26 decembrie 2022 sau a podului de la Kerci.(6) Mai mult, Occidentul s-ar putea simți obligat să intervină în mod activ pentru a preveni o înfrângere zdrobitoare a Ucrainei. Conștiința faptului că acesta este un pericol real crește. (Daily Telegraph: “Ukraine and the West are facing a devastating defeat.”) (7)

Este posibil să se negocieze cu Putin?

Până în prezent nu există nicio dovadă că scopul politic al „operațiunii militare speciale” ar fi de a cuceri și ocupa întreaga Ucraină și că, ulterior, Rusia ar intenționa să atace statele NATO. Nu există nici semne că Rusia și SUA ar face pregătiri pentru această eventualitate. Totuși, din punct de vedere militar, nu se poate exclude complet posibilitatea ca forțele ruse să aibă intenția de a cuceri zonele de la vest de Nipru, deoarece nu au distrus încă podurile peste râu, deși ar fi fost în avantajul lor în configurația actuală. Putin respinge cu fermitate faptul că ar urmări – așa cum se pretinde adesea – obiectivul imperialist de refacere a Uniunii Sovietice: „Cine nu duce dorul Uniunii Sovietice nu are inimă, cine o vrea înapoi nu are creier. (8)

Putin a fost dispus să negocieze cu Ucraina și, cu siguranță, este încă dispus să negocieze, dar întotdeauna cu condiția ca și cealaltă parte – partea americană, ucraineană și occidentală – să dorească să negocieze. Putin s-a declarat de mai multe ori deschis privind acest subiect. De exemplu, cu ocazia declarării mobilizării parțiale de la 21 septembrie 2022: „Iată ce aș vrea să declar public pentru prima dată. După începerea operațiunii militare speciale, în special după discuțiile de la Istanbul, reprezentanții Kievului au exprimat un răspuns destul de pozitiv la propunerile noastre. […] Dar o soluționare pașnică, în mod evident, nu convenea Occidentului, motiv pentru care, după ce se ajunsese la anumite compromisuri, Kievului i s-a ordonat, de fapt, să distrugă toate aceste acorduri.” (9)

De asemenea, la 30 septembrie 2022, în declarația privind anexarea celor patru regiuni: „Facem apel la regimul de la Kiev să înceteze imediat focul și toate ostilitățile; să pună capăt războiului pe care l-a declanșat în 2014 și să se întoarcă la masa negocierilor. Suntem pregătiți pentru acest lucru, așa cum am spus de mai multe ori.” (10).

La 17 iunie 2023, Putin a declarat delegației africane pentru pace: „Suntem deschiși la un dialog constructiv cu toți cei care doresc pacea, bazat pe principiile justiției și luării în calcul a intereselor legitime ale diferitelor părți. ” (11)(12) Cu această ocazie, Putin a arătat în mod demonstrativ o copie parafată a proiectului de tratat de la negocierile de la Istanbul.

„Die Welt” a scris într-un editorial detaliat la 23 iunie 2023 că și presa rusă a vorbit despre negocieri; se poate presupune că aceasta s-a petrecut cu aprobarea Kremlinului. Inițiativa africană a fost preluată pe scară largă și comentată favorabil în presa rusă cu ocazia summitului Rusia-Africa. Agenția de știri de stat, RIA, a publicat un comentariu în care deplângea eșecul inițiativelor de pace anterioare. Redactorul-șef Margarita Simonian, care solicitase anterior o acțiune mai dură din partea armatei ruse, a pledat pentru o încetare a focului și o zonă demilitarizată asigurată de forțele de menținere a păcii ale ONU. Ea a declarat că ar fi corect să se pună capăt vărsării de sânge chiar acum. Ucrainenii ar trebui apoi să voteze prin referendum la ce țară vor să aparțină. „Oare avem nevoie de teritorii care nu vor să trăiască cu noi? Nu sunt sigură de asta. Dintr-un anumit motiv, mi se pare că nici președintele nu are nevoie de ele”, a declarat Simonian.13

Războiul ar fi putut fi evitat (14) , dacă Occidentul ar fi acceptat un statut de neutralitate pentru Ucraina – lucru pe care Zelensky era inițial dispus să îl facă – dacă ar fi renunțat la apartenența la NATO și ar fi aplicat acordul de la Minsk II privind drepturile minorităților pentru populația rusofonă. S-ar fi putut încheia războiul la începutul lunii aprilie 2022 dacă Occidentul ar fi permis încheierea negocierilor de la Istanbul. Acum responsabilitatea de a schimba macazul spre încetarea focului și negocieri de pace se găsește din nou, și probabil pentru ultima oară, în mâinile „Occidentului colectiv”, în special la SUA.

Trebuie găsită o cale de ieșire din pericol

Rivalitățile imperiale, aroganța națională și ignoranța au declanșat Primul Război Mondial, care a fost numit dezastrul primordial al secolului XX. Războiul din Ucraina nu trebuie să devină catastrofa primordială a secolului XXI! Europenizarea crescândă a conflictului amenință să alunece într-un război major între Rusia și NATO, pe care niciuna dintre părți nu îl dorește și, având în vedere amenințarea acută a unei catastrofe nucleare într-un astfel de caz, nu are cum să-l dorească. Prin urmare, este urgent necesar să se oprească escalada înainte ca ea să ia un avânt propriu care să nu mai poată fi controlat politic.

Acum depinde de statele europene și de Uniunea Europeană, a căror pondere politică globală este în mod constant redusă în și prin război, să își îndrepte toate eforturile spre restabilirea unei păci stabile pe continent și, astfel, să prevină un război european major. Pentru a evita acest lucru este nevoie de angajamentul politicienilor europeni de frunte, și anume al președintelui francez și al cancelarului german (15), într-un efort comun și în coordonare cu președinții american și turc, cât încă mai avem timp până la „punctul de neîntoarcere”, la care Jürgen Habermas s-a referit în mod convingător.

Pacea este posibilă – o cale de ieșire din pericol

Pozițiile părților beligerante:

Ucraina:

1.) Negocieri numai după retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean respectiv după eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia.

2.) Obligația Rusiei de a suporta costurile de reconstrucție.

3.) Condamnarea liderilor ruși responsabili de atac.

4.) Aderarea la NATO după încheierea războiului.

5.) Garanții de securitate din partea statelor desemnate de Ucraina.

Rusia:

1.) Neutralitatea consolidată a Ucrainei – fără aderare la NATO.

2.) Fără staționare a trupelor americane și a altor trupe NATO pe teritoriul ucrainean.

3.) Recunoașterea regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson ca teritoriu rusesc.

4.) Limitarea forțelor armate ucrainene în general și a fiecărui tip de arme.

5.) Negocieri cu SUA/NATO privind controlul armamentului, în special în ceea ce privește mecanismele de verificare pentru sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice/BMDS al NATO din Polonia și România.

Ambele părți beligerante au stabilit condiții prealabile pentru începerea negocierilor după retragerea Ucrainei din acordurile de la Istanbul, iar președintele ucrainean a emis chiar un decret care interzice negocierile. De asemenea, ambele părți au formulat cerințe pentru concluziile negocierilor care sunt imposibil de îndeplinit în această formă. Prin urmare, este esențial să se renunțe la toate precondițiile pentru începerea negocierilor. Documentul de poziționare al Chinei oferă o abordare rezonabilă. Acesta invită părțile să „reia discuțiile de pace […] reluarea negocierilor ».

Statele Unite au un rol important de jucat în inițierea negocierilor și ar trebui să facă presiuni asupra președintelui ucrainean pentru a negocia. În plus, SUA (și NATO) trebuie să fie pregătite să se angajeze în negocieri privind controlul armelor, inclusiv măsuri militare de consolidare a încrederii.

Faza I – încetarea focului

1.) Consiliul de Securitate al ONU

adoptă, în conformitate cu articolul 24 paragraful 1 din Carta ONU, în conformitate cu responsabilitatea principală conferită de membrii săi pentru menținerea păcii și securității internaționale, un plan și un calendar pentru încetarea focului și pentru negocieri în vederea încheierii războiului din Ucraina și a restabilirii păcii,
stabilește o încetare generală și deplină a focului între părțile beligerante, Rusia și Ucraina, cu efect din „ziua X”. Încetarea focului va fi fără excepții și fără limitări sau aranjamente speciale, indiferent de amplasarea forțelor armate și a sistemelor de armament adverse. Aceasta este obligatorie și este pusă în aplicare în mod general și complet,
încredințează unui Înalt Comisar pentru pace și securitate în Ucraina responsabilitatea politică pentru punerea în aplicare a calendarului și a programului, precum și a tuturor măsurilor decise de Consiliul de Securitate al ONU referitor la acest subiect,
ia decizii privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a ONU(16) , în conformitate cu capitolul VII din Carta ONU, însărcinată cu respectarea și aplicarea încetării focului și a măsurilor de securitate și militare convenite între părțile conflictului.

2.) Părțile implicate în conflict încetează toate ostilitățile la data stabilită de Consiliul de Securitate al ONU („ziua X »).

3.) Începând cu această dată, nu se mai furnizează arme și muniții Ucrainei. De asemenea, Rusia încetează să mai furnizeze arme și muniții forțelor sale din teritoriile ocupate începând cu 24 februarie 2022 și din Crimeea.

4.) Toate forțele străine neregulamentare, consilierii militari și personalul de informații ale ambelor părți beligerante sunt retrase de pe teritoriul ucrainean până în Ziua X +10.

Faza II – Negocieri de pace

1.) Negocierile de pace încep în ziua X + 15, sub președinția Secretarului General al ONU și/sau a Înaltului Comisar ONU pentru Pace și Securitate în Ucraina, la sediul ONU din Geneva.

2.) Ambele părți la conflict își reafirmă hotărârea de a purta negocieri cu intenția fermă de a pune capăt războiului și de a căuta o soluționare pașnică și durabilă a tuturor problemelor în litigiu. Părțile vor ține seama de scrisorile Rusiei către Statele Unite și NATO din 17 decembrie 2021, în măsura în care acestea sunt relevante pentru negocierile bilaterale, și de documentul de poziționare al Ucrainei pentru negocieri din 29 martie 2022, și vor construi pe baza rezultatelor negocierilor de la Istanbul.

3.) Elemente ale unui acord negociat:

a) Părțile implicate în conflict

nu se vor considera pe viitor ca adversare și se vor angaja să revină la principiile securității egale și indivizibile,
se angajează să renunțe la amenințarea și la utilizarea forței,
se angajează să nu ia nicio măsură de pregătire a războiului împotriva celeilalte părți,
se angajează să dea dovadă de transparență în planificarea și exercițiile lor militare și de o mai mare previzibilitate în acțiunile lor militare și politice,
acceptă desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a ONU pe teritoriul ucrainean într-o zonă cu o lățime de 50 km de la granița cu Rusia, incluzând regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson în limitele lor administrative,
se angajează să rezolve toate disputele fără utilizarea forței prin medierea Înaltului Comisar al ONU sau, dacă va fi necesar, a statelor garante. Dreptul Ucrainei la autoapărare individuală și colectivă în temeiul articolului 51 din Carta ONU nu ar fi afectat.

b) Rusia

își retrage forțele armate de pe teritoriul Ucrainei până la frontierele de la 23 februarie 2022,
își retrage forțele armate pe teritoriul său la nu mai puțin de 50 km de frontiera ucraineană desfășurate în această zonă începând cu 24 februarie 2022.

c) Ucraina

își retrage forțele sale armate dintr-o zonă situată la cel puțin 50 km de frontiera rusă, inclusiv regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson,
declară statutul său de stat neutru drept permanent și nu aderă la nicio alianță militară, inclusiv la Alianța Nord-Atlantică. Suveranitatea, integritatea teritorială și independența statală ale Ucrainei ar fi asigurate prin garanții corespunzătoare din partea puterilor garante.(17) Garanțiile nu s-ar aplica Crimeii și regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson în cadrul fostelor lor frontiere administrative,
renunță la dezvoltarea, deținerea și desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său,
nu va permite desfășurarea permanentă sau temporară a forțelor armate ale unei puteri străine sau a infrastructurii militare a acesteia pe teritoriul său,
nu va permite exerciții și manevre ale forțelor armate străine pe teritoriul său,
va pune în aplicare plafoanele convenite[18] pentru forțele armate ucrainene în termen de doi ani.

d) Problemele legate de Crimeea și Sevastopol vor fi negociate bilateral pe canale diplomatice în termen de 15 ani și rezolvate prin renunțarea la forța militară.

e) Viitorul statut al regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson va urma să fie hotărât de comun acord în cadrul negocierilor. Rusia va permite refugiaților să se întoarcă. În cazul în care partenerii de negociere nu reușesc să ajungă la un acord în această privință, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Pace și Securitate în Ucraina va organiza un referendum în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a tratatului de pace, în cadrul căruia populația ar decide asupra viitorului statut. Îndreptățiți să participe ar fi cetățenii ucraineni care erau rezidenți în mod permanent în aceste regiuni la 31.12.2021. Rusia și Ucraina se angajează să recunoască rezultatele referendumului și să le pună în aplicare în legislațiile lor naționale respective până la sfârșitul anului în care a avut loc referendumul. În ceea ce privește populația din regiunile care ar opta să rămână în cadrul Ucrainei, guvernul ucrainean va încorpora în constituția sa drepturile minorităților în conformitate cu standardele europene și le va pune în aplicare până la sfârșitul anului în care a avut loc referendumul (în conformitate cu Acordul Minsk II).

f) Statele garante, care sunt membre ale Uniunii Europene, vor promova aderarea Ucrainei prin sprijinirea statului de drept și a reformelor democratice.

g) Reconstrucția economiei și a infrastructurii ucrainene va fi promovată prin intermediul unei conferințe internaționale a donatorilor.

h) Ambele părți vor participa și vor sprijini în mod constructiv o Conferință privind securitatea și cooperarea în Europa în formatul CSCE, cu scopul de a stabili o ordine europeană de securitate și pace. Conferința va avea loc în termen de un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de pace.

i.) Tratatul va intra în vigoare imediat ce ambele părți și cinci state garante vor fi semnat tratatul și, dacă necesar, parlamentele acestor state îl vor fi aprobat, iar Ucraina își va fi înscris în lege statutul de stat neutru, independent și nealiniat (fără a avea ca obiectiv aderarea la NATO) prin modificarea constituției sale.(19)

k) Eventualele întârzieri nu justifică nici încălcarea încetării focului, nici retragerea din acordurile încheiate până în prezent.

Faza III – O ordine europeană de securitate și pace

Pe termen lung, numai o ordine de securitate și pace europeană poate garanta securitatea și libertatea Ucrainei, în care Ucraina și Rusia să-și aibă locul. O arhitectură europeană de securitate în care poziția geostrategică a Ucrainei nu va mai juca un rol-cheie în rivalitatea geopolitică dintre Statele Unite și Rusia. Modalitatea de a realiza acest lucru este o conferință în formatul OSCE care să se bazeze pe progresele mari realizate în „Carta de la Paris” care să o dezvolte în continuare, ținând cont de actualul cadru strategic și de securitate.

Publicat: 28/8/2023

1 www.un.org/depts/german/gv-notsondert/a-es11-1.pdf

2 www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/a_res_es_11_6.pdf

3 Potrivit FAZ, Ucraina încă nu vede nicio șansă pentru o pace negociată cu Rusia. „Această pace trebuie să fie obținută prin luptă. Iar Rusia trebuie să fie învinsă. În caz contrar, nu va exista pace”, a declarat ambasadorul ucrainean la Berlin, Oleksii Makeiev, pentru ziarele „Rheinische Post” și „General-Anzeiger”.

4 Politicienii germani, care nu înțeleg principiul relației între scop și mijloace, cer din nou livrarea de rachete de croazieră Taurus. https://www.faz.net/aktuell/politik/ukraine-liveticker-deutsche-politiker-fordern-lieferung-von-marschflugkoerpern-faz-19030454.html

5 Și apoi mai există întreaga chestiune: dacă Ucraina pierde cu adevărat, să presupunem că armata ucraineană cedează […] și ucrainenii sunt pe fugă. Din nou, nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar este o posibilitate. Ce va face NATO? Vom accepta situația în care Ucraina este învinsă pe câmpul de luptă într-un mod serios de către ruși? Eu nu sunt atât de sigur. Și ar fi posibil ca în aceste circumstanțe NATO să intre în luptă. Este posibil ca polonezii să decidă că trebuie să intre singuri în luptă și, odată ce polonezii vor intra în luptă în mod semnificativ, acest lucru ne-ar putea aduce și pe noi în luptă, iar atunci vom avea un război al marilor puteri care să implice Statele Unite pe de o parte și rușii pe de altă parte. https://mate.substack.com/p/john-mearsheimer-ukraine-war-is-a?utm_source=substack&utm_medium=email https://mate.substack.com/p/john-mearsheimer-ukraine-war-is-a?utm_source=substack&utm_medium=email

6 seymourhersh.substack.com/p/opera-buffa-in-ukraine

7 www.telegraph.co.uk/news/2023/07/18/ukraine-and-the-west-are-facing-a-devastating-defeat/

8 https://www.newyorker.com/news/q-and-a/why-john-mearsheimer-blames-the-us-for-the-crisis-in-ukraine

9 http://www.en.kremlin.ru/events/president/news/69390

10 http://www.en.kremlin.ru/events/president/news/69465

11 www.mdr.de/nachrichten/welt/osteuropa/politik/ukraine-krieg-russland-putin-afrika-friedensmission-100.html

12 Azali Assoumani, președinte al Comorelor și președinte al Uniunii Africane, după întâlnirea cu președintele Putin: „Președintele Putin a arătat că este pregătit pentru dialog și pentru a găsi o soluție, iar acum trebuie să convingem cealaltă parte. Sper că vom reuși.” https://augenauf.blog/2023/07/28/afrikanische-union-waffenstillstand-in-ukraine-ruckt-naher-wenn-selenski-will/ https://augenauf.blog/2023/07/28/afrikanische-union-waffenstillstand-in-ukraine-ruckt-naher-wenn-selenski-will/

13 Editorialistul de la „Welt” scrie: „Putin consideră în prezent că negocierile și încetarea focului sunt cea mai avantajoasă opțiune. În orice caz, una mai bună decât să fie nevoit să decidă singur câte dintre teritoriile cucerite poate păstra. Căci contraofensiva Ucrainei avansează. Costurile războiului cresc și ele cu fiecare zi care trece și sunt în detrimentul evoluțiilor din țară. Populația simte acest lucru, iar Putin, care nu dorește tensiuni sociale în preajma alegerilor prezidențiale de anul viitor, știe acest lucru.” Autorul concluzionează: „În cazul în care negocierile dintre Ucraina și Rusia vor fi luate în serios la un moment dat – de exemplu, pentru că contraofensiva ucraineană nu a dat rezultatele dorite – nimic nu se va fi schimbat în conflict: Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate credibile din partea Occidentului pentru ca Rusia să nu invadeze din nou Ucraina după încetarea focului.

Este cel puțin un semn că Kremlinul testează apele, dar ar trebui să fie luat în seamă pentru că preia ceea ce inițiativa chineză a subliniat dintotdeauna, și anume că negocierile de la Istanbul, care nu au fost finalizate, ar trebui „reluate”. (Comparați planul de încetare a focului și de pace al lui Harald Kujat, tipărit în Funke: „Ucraina. Negocierea este singura cale spre pace”. Berlin 2023: pp. 100-104).

14 Jeffrey D. Sachs: „ In fact, the war was provoked by the U.S. in ways that leading U.S. diplomats anticipated for decades in the lead-up to the war, meaning that the war could have been avoided and should now be stopped through negotiations.“ (https://consortiumnews.com/2023/05/24/the-war-in-ukraine-was-provoked/)

15 Președintele Biden la 31.05 2022 în NYT:„As President Volodymyr Zelensky of Ukraine has said, ultimately this war „will only definitively end through diplomacy.““ (https://www.nytimes.com/2022/05/31/opinion/biden-ukraine-strategy.html)

16 Selecția și componența nu ar trebui să urmeze procedura obișnuită Force Generation a ONU, ci țările care contribuie cu trupe ar trebui să fie coordonate de partenerii de negociere. Contingentele militare ale următoarelor state ar putea fi acceptabile pentru ambele părți: Austria, Brazilia, Egipt, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Pakistan, Elveția, Turcia.

17 În documentul său de poziționare cu privire la negocierile de la Istanbul din 29 martie 2022, Ucraina a numit următoarele state ca fiind garantele sale preferate: Rusia, Marea Britanie, China, SUA, Franța, Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel.

18 Pe baza textului tratatului, astfel cum este anexat la textul parafat de la Istanbul și a limitelor sale enumerate.

19 Ucraina ar putea face ca intrarea în vigoare a tratatului să depindă de un referendum la nivel național.

Traducere de Alexandra Bellea-Noury